Nr. 10-12/2000
Buletinul
INSTITUTULUI ROMĂN
DE
GENEALOGIE ȘI HERALDICĂ
"SEVER ZOTTA"
II, 10-12
Iași
25.XII.2000
Un bilant necesar
La încheierea celui de-al doilea an de viata - si, acum, se poate adauga
: si de activitate - a Institutului "Sever Zotta", nu va fi, probabil,
nefolositor bilantul care, din toate punctele de vedere, înseamna nu numai
o oglinda, ci si un indicator.
Societatea noastra a început sa devina un factor activ (modest, deocamdata,
ca la orice începuturi) în viata culturala a Iasilor. Primele conferinte
din ciclul Modelul în formarea si deformarea societatii s-au bucurat
de mult succes, adunând un public neasteptat de numeros. Asezarea placii
comemorative la Golia se înseriaza într-un sir de gesturi omagiale si recuperatoare
totodata. Dar poate cel mai frumos succes al Institutului este întemeierea
revistei noastre de heraldica, HERB, marturia cea mai elocventa
pentru ceea ce poate produce o solidaritate bine înteleasa, bine gândita,
bine organizata. Aceasta revista va marca o prezenta nationala,
în câmpul istoriografiei românesti.
Darurile primite de Institut dovedesc încrederea care se pune în munca
noastra. Pagina de Internet, subventionata generos de Presedintele de Onoare
al Institutului, d-l dr. Claudius von Teutul, ne-a pus în legatura cu lumea
larga. Primul pas spre o prezenta internationala este, astfel, facut.
Începem noul mileniu cu multe sperante. La multi ani !
Prima întrunire anuala a Consiliului Stiintific
Sâmbata, 23 septembrie 2000, a avut loc cea dintâi întrunire anuala
a Consiliului Stiintific al Institutului Român de Genealogie si Heraldica
"Sever Zotta". Din cei 16 membri (câti au ramas în urma decesului lui Dan
Cernovodeanu), au participat personal 13 - Stefan Andreescu, Paul Cernovodeanu,
Mircea Ciubotaru, Ioan Dragan, Nicolae Edroiu, Stefan S. Gorovei, Constantin
Ittu, Paul Paltanea, Ioan Aurel Pop, Mihai Dim. Sturdza, Maria Magdalena
Székely, Silviu Tabac si Petronel Zahariuc - iar un membru (Mihai-Razvan
Ungureanu) a delegat reprezentarea. O absenta s-a datorat bolii (d-na Maria
Dogaru) iar pentru cea de-a doua (d-l Adrian Andrei Rusu) nu s-a primit
nici o explicatie scrisa si nici o solicitare de delegare a reprezentarii.
Având majoritatea prevazuta de Statute, Consiliul Stiintific a lucrat sub
presedintia d-lui Paul Cernovodeanu, Presedintele Institutului. D-l Stefan
S. Gorovei, Administratorul-Delegat, a prezentat darea de seama a Comitetului
Director, înfatisând realizarile si dificultatile întâmpinate în primul
an de viata si activitate a societatii. D-l Silviu Vacaru a prezentat raportul
Comisiei de Cenzori si starea financiara a Institutului.
La capitolul alegeri, s-a procedat la completarea Consiliului
Stiintific, d-l Tudor R. Tiron fiind ales în locul ramas liber prin
decesul lui Dan Cernovodeanu. Expirând mandatul de doi ani al Comisiei
de Cenzori, a fost stabilita noua compunere a acestui organ de control:
d-nii Mihai-Stefan Ceausu, Catalin Hriban si Marcel Lutic.
În pregatirea alegerilor din 2001, s-a convenit ca mandatul Admistratorului-Delegat
(cinci ani) sa fie socotit ca începând din 1995 iar al Presedintelui -
din 1996; ca urmare, d-lui Stefan S. Gorovei i s-a încredintat un
nou mandat de cinci ani.
Consiliul Stiintific a stabilit data - 20-23 septembrie 2001
- si tematica generala a urmatorului Congres de Genealogie si Heraldica.
Sedintele Comitetului Director
Sedinta din 10 octombrie 2000. S-a definitivat tematica Congresului
din 2001, conform cu cele stabilite de Consiliul Stiintific la întrunirea
sa din 23 septembrie. S-au discutat punctele principale ale Regulamentului
alegerilor, situatia publicatiilor si a colectarii cotizatiilor. Au
fost avizate primiri de noi membri.
Sedinta din 7 noiembrie 2000. S-a avizat Circulara I pentru Congresul
din 2001 (se publica în acest numar al Buletinului) si Regulamentul
alegerilor (se va publica în numarul viitor). S-au avizat primiri de
noi membri.
Întrucât în perioada 15 noiembrie 2000 - 15 mai 2001 doi dintre membrii
Comitetului Director (Maria Magdalena Székely si Stefan S. Gorovei) vor
lipsi din tara, Comitetul Director nu va lucra, neputându-se întruni quorum-ul
prevazut de art.39, al.1, din Statute ("cel putin patru dintre membrii
sai"). Comitetul Director a desemnat - în conformitate cu art.22, al.3,
din Statute - pe d-l Mircea Ciubotaru, Trezorierul Institutului "Sever
Zotta", sa preia si sa exercite atributiile Administratorului-Delegat,
ca interimar în timpul absentei titularului, d-l Stefan S. Gorovei. Pentru
exercitarea atributiilor prevazute de Statute, precum si însarcinarile
stabilite prin hotarârile Comitetului Director în 1999-2000 (publicate
în Buletinul Institutului) nu este necesara o împuternicire speciala.
Aceste hotarâri au fost consemnate în procesul-verbal de sedinta, care,
conform prevederilor statutare, constituie documentul justificativ într-un
asemenea caz.
Heraldica teritoriala
Vineri, 22 septembrie si sâmbata, 23 septembrie 2000, a avut loc la
Iasi cea de-a treia dezbatere privind heraldica teritoriala (comunala,
oraseneasca/municipala si districtuala) din România, organizata din initiativa
Filialei Iasi a Comisiei de Heraldica, Genealogie si Sigilografie a Academiei
Române, sub egida Institutului Român de Genealogie si Heraldica "Sever
Zotta" si a Centrului de Studii Românesti (Iasi) al Fundatiei Culturale
Române. Dezbaterile precedente au avut loc în octombrie 1994 si în octombrie
1997, tot la Iasi si tot din initiativa CHGS-I. Au participat specialisti,
membri ai Comisiei de Heraldica, Genealogie si Sigilografie din Bucuresti,
Cluj si Iasi. Pe lânga cei aflati la Iasi cu prilejul primei întruniri
a Consiliului Stiintific al Institutului "Zotta" (v. aici, mai sus), au
luat parte la discutii d-nii Catalin Hriban, Sorin Iftimi, Dan Râpa, Constantin
E. Stefanescu. Prezenta presedintelui Filialei din Cluj a CHGS, d-l Nicolae
Edroiu, a permis ca discutiile si concluziile sa capete un caracter mai
amplu, extinzându-se si asupra spatiului transilvan, care prezinta - cum
se stie - particularitati cu totul speciale din punctul de vedere al patrimoniului
heraldic.
A fost o întâmplare fericita ca la aceasta reuniune a putut asista
si d-na Ana Marin, secretara Primariei Târgu-Neamt, care a înfatisat celor
prezenti plansele colorate ale stemelor (de judete, municipii si orase)
pâna acum aprobate de Guvernul României (publicate ca atare si în "Monitorul
Oficial"), în urma avizului primit de la Comisia Nationala de Heraldica,
Genealogie si Sigilografie. Astfel, discutia s-a putut plasa nu numai pe
terenul teoretic, ci si pe acela al realizarilor practice de pâna acum.
Pe de alta parte, cei prezenti au putut lua cunostinta de "stemele" propuse
de comunele si orasele judetului Botosani, mostre exemplare de anti-heraldica,
fara nici o urma de conceptie stiintifica, realizate în modul cel mai arbitrar,
cu ocolirea sistematica a tuturor legilor, regulilor si cerintelor stiintei
si artei heraldice.
Pentru a da un nou impuls acestei activitati si a o aduce pe tarâmul
stiintific, s-a decis elaborarea unui set de norme fundamentale si obligatorii
pentru elaborarea unitara a heraldicii teritoriale românesti. Astfel, pornindu-se
de la principiul ca fundamentala este descrierea în cuvinte a stemei
(blazonarea) si nu schita desenata si colorata, nu se vor reprezenta
în steme obiecte care nu pot fi descrise în termeni heraldici sau a caror
descriere ar presupune apelul la realitati concrete (cladiri, monumente,
manastiri etc). Se vor evita, pe cât posibil, reprezentarile de sfinti,
mai cu seama în combinatie cu alte reprezentari, profane (animale, pasari,
constructii etc). Valorificarea zestrei heraldice a locului trebuie sa
fie o preocupare de prim ordin. Se va tine seama de faptul ca o stema nu
este si nu trebuie sa fie un repertoriu al activitatilor si calitatilor
locului. E bine sa se recomande, totodata, folosirea mai frecventa a pieselor
onorabile si a feluritelor mobile din repertoriul clasic al heraldicii.
Specialistii vor trebui sa ia cu fermitate initiativa, pentru a nu mai
lasa un atât de mare spatiu de actiune tendintelor amatoriste care conduc,
în mod inevitabil, la realizarea unor kitsch-uri absolut anti-heraldice.
Congresul de Genealogie si Heraldica din 2001
Cel de-al XI-lea Congres de Genealogie si Heraldica va avea loc
la Iasi, în perioada 20 - 23 septembrie 2001. Institutul Român de
Genealogie si Heraldica "Sever Zotta" a preluat toate misiunile organizatorice,
partea stiintifica urmând a se afla sub egida sa si a Filialei Iasi a Comisiei
de Heraldica, Genealogie si Sigilografie a Academiei Române. Comitetul
de Organizare astfel constituit a stabilit tematica acestui Congres.
Sedintele de comunicari se vor desfasura în sectii paralele. Cinci
sedinte vor fi dedicate istoriei unor familii însemnate în istoria tarii,
precum Bals, Flondor, Florescu, Golescu, Kostake (Boldur), Racovita,
Tautu (vor fi alese cele pentru care se vor anunta comunicarile necesare,
raspunzând, în toate cazurile, urmatoarelor patru teme: 1) Începuturi;
controverse; 2) Ctitorii; 3) Steme; 4) Evolutie: ramuri,
personaje).
Aceasta organizare lasa loc pentru 48 de comunicari de genealogie si
heraldica, ale caror subiecte vor fi propuse de participanti. Pentru sectiunea
de genealogie, se recomanda ca propunerile sa aiba în vedere urmatoarele
directii : genealogie si istorie (culturala, sociala, economica, politica);
domenii si ctitorii; izvoare; metodologie; viata, activitatea si arhivele
genealogistilor; cercetari prosopografice. Comunicarile propuse sectiunii
de heraldica (doua sedinte, cu câte trei sau patru expuneri) vor
avea în vedere heraldica familiala, institutionala si teritoriala româneasca,
din vechime pâna azi, precum si problemele actuale ale acestor directii
de cercetare.
Sedinta de deschidere, în dimineata zilei de 20 septembrie,
va fi închinata evocarii unor predecesori, la împlinirea (în 2000 si 2001)
a unor cifre rotunde de la nasterea sau moartea lor : Nicolae Iorga
(1871-1940), Constantin Moisil (1876-1958), Teodor Balan
(1885-1972), Aurelian Sacerdoteanu (1904-1976), Radu Creteanu
(1906-1985), Nicolae Gr. Stetcu ( 1991), Alexandru Perietzianu-Buzau
(1911-1995) si Dan Cernovodeanu (1921-1999). Autorii acestor evocari
au fost deja desemnati de Comitetul de Organizare. Sedinta de închidere,
în dimineata zilei de 23 septembrie, va fi consacrata familiei Ghica,
printr-un numar de comunicari neurmate de discutii. Autorii acestor comunicari
au fost, si ei, în mare parte, desemnati, dar eventuale propuneri sunt
înca binevenite.
Dupa amiaza zilei de sâmbata, 22 septembrie, va fi rezervata întrunirii
Adunarii Generale a membrilor Institutului Român de Genealogie si Heraldica
"Sever Zotta", urmata de receptia oferita participantilor.
Ca si în anii precedenti, fiecarei comunicari îi vor fi afectate câte
30
de minute, pentru lectura si discutii. Participantii vor fi, deci,
insistent rugati sa binevoiasca a-si margini expunerea la circa 20 de minute,
daca doresc sa beneficieze si de ragazul necesar unor minime discutii.
Pentru tipar, comunicarile vor trebui sa nu depaseasca 15 pagini (a câte
2050 de semne).
Comitetul de Organizare asteapta pâna la data de 1 martie 2001
taloanele de înscriere, completate cu datele cerute. Un rezumat de 1 -
1,5 pagini dactilografiate trebuie trimis pâna la 1 mai 2001.
Dupa aceasta data, în rastimp de maximum patru saptamâni, Comitetul de
Organizare va decide, pe baza rezumatelor, acceptarea comunicarilor propuse
si va anunta pe participantii respectivi, prin circulara a II-a, pentru
achitarea taxei de înscriere. Propunerile comunicate altfel decât prin
taloanele de înscriere, cele neînsotite de rezumate sau cu rezumatele scrise
de mâna nu vor fi luate în considerare.
Taxa de înscriere va reprezenta echivalentul a opt cotizatii
lunare la nivelul stabilit pentru trimestrul III al anului 2001. Membrii
Institutului, cu cotizatia achitata la zi, vor beneficia de o reducere
de 50 %. Taxa de înscriere va trebui sa parvina organizatorilor pâna
la 20 august (achitarea ei în preziua congresului va presupune
o majorare de 20 %). Pentru participantii din afara Iasilor, Institutul
Român de Genealogie si Heraldica "Sever Zotta" va prelua (total
sau partial, dupa caz, dar cu precadere pentru membrii sai) cheltuielile
de cazare si masa (eventual si de transport, în cazuri speciale, recunoscute
ca necesitând un asemenea sprijin).
Toata corespondenta va fi trimisa folosindu-se exclusiv urmatoarea
adresa : Stefan S. Gorovei, Institutul "Sever Zotta", Oficiul 1,
C.P. 32, 6600 Iasi.
ÎN CURÂND
HERB
Revista Româna de Heraldica
Sumarul primului numar (1-2/1999) are urmatoarea cuprindere (din
lipsa de spatiu, se mentioneaza numai autorii):
Dosar: Stemele Principatelor Române si ale domnilor lor în
veacurile XIV-XVI (trei studii aparute în publicatii rare si unul inedit):
Constantin Moisil (1949); Stefan S. Gorovei (1972); Dan Cernovodeanu (inedit,
1976); Jean-Nicolas Manescu (1982).
Comunicari la cel de-al IX-lea Congres de Genealogie si Heraldica
(Iasi, 13-16 mai 1998). HERALDICA: Lucia Berdan, Constantin Ittu,
Dan Cernovodeanu, Petre S. Nasturel, Tudor R. Tiron, Paraschiva-Victoria
Batariuc, Constantin E. Stefanescu, Silviu Andries-Tabac. SIGILOGRAFIE:
Voica Maria Puscasu. INSIGNIOLOGIE: Maria Dogaru, Jean-Nicolas Manescu.
VEXILOLOGIE:
Niculae Koslinski, Sorin Iftimi.
Comunicari în sedintele CHGS-I în anul academic 1998-1999:
Stefan S. Gorovei, Petronel Zahariuc.
Volumul va putea fi cumparat de la redactia revistei "Arhiva Genealogica"
(Str. Lascar Catargi nr.15, 6600 Iasi) sau primit prin posta (cu achitarea
taxelor de expeditie).
Membrii Institutului Român de Genealogie si Heraldica "Sever Zotta",
cu cotizatia achitata la zi, vor putea achizitiona un exemplar cu pret
redus. |
Stema, pecetea si drapelul Universitatii "Al. I. Cuza"
În pragul împlinirii a 140 de ani de la întemeiere, Universitatea "Alexandru
Ioan Cuza" si-a exprimat - prin Rectorul sau, d-l prof. dr. Dumitru Oprea
- dorinta de a avea un drapel propriu. Interviul acordat ziarului iesean
"Monitorul" (14.X.2000) preciza ca "acest steag, care va fi situat alaturi
de drapelul României si care va da cu certitudine o nota specifica batrânei
universitati", ar urma sa fie albastru, "cu sigla Universitatii pe acest
fond" si mentiona intentia de a consulta si Institutul de Genealogie si
Heraldica "Sever Zotta".
Dat fiind timpul foarte scurt ramas pâna la sarbatorirea evenimentului
(26 octombrie), am socotit ca este datoria noastra sa venim în întâmpinarea
dorintei exprimate de Rectorul Universitatii, fara a mai astepta o solicitare
oficiala. Ca urmare, luni, 16 octombrie, am cerut o audienta si am oferit
d-lui profesor Oprea serviciile Institutului pentru îndeplinirea frumoasei
dorinte exprimate public. Cu acest prilej, am explicat necesitatea ca Universitatea
sa fie dotata mai întâi cu o stema, drapelul urmând a fi conceput
în functie de continutul stemei, care va permite, în acelasi timp, si realizarea
sigiliului Universitatii (marele sigiliu). Am înfatisat, totodata,
un prim proiect pentru stema Universitatii si am solicitat sprijinul pentru
a invita la Iasi pe colegii nostri de Institut, d-nii Constantin E.
Stefanescu si Tudor R. Tiron, cu al caror talent si cu a caror
stiinta si experienta sarcina asumata va putea fi dusa la bun sfârsit foarte
repede si în conditii optime. Acest sprijin fiind asigurat, cei doi colegi
au sosit la Iasi joi, 19 octombrie; doua zile mai târziu, sâmbata, 21
octombrie, la orele 11, Rectorul Universitatii a fost în posesia însemnelor
dorite: stema si drapelul.
Proiectul pe care l-am pus ca baza a elaborarii stemei a fost conceput
pornind de la câteva idei de baza. Astfel, am socotit ca este absolut necesar
ca stema sa semnaleze faptul ca Universitatea de azi este rezultatul a
trei initiative, care o fac mostenitoarea unor mai vechi traditii de învatamânt
superior la Iasi: institutia întemeiata de Alexandru Ioan Cuza la 1860
a fost precedata de Academia Mihaileana, întemeiata de Mihail voda Sturdza
la 1834 si, mai în vechime, de Colegiul de la Trei Ierarhi, întemeiat de
Vasile voda Lupu la 1640. Aceste trei initiative domnesti le-am
semnalat printr-o "furca" (în heraldica franceza, pairle)
de hermina: piesa onorabila de prim rang, "furca", având
forma unui Y, poate semnifica perfect cele trei initiative
iar hermina semnaleaza, fara nici un echivoc, faptul ca initiativele au
apartinut puterii suverane, principilor din vremurile respective.
Hermina reprezentându-se în argint, câmpul scutului a fost determinat ca
albastru. În felul acesta, culorile dominante ale stemei urmau sa le reia,
în mod cu totul întâmplator, pe acelea ale familiei ctitorului Universitatii
(Cuzestii purtau un scut "bandat" de argint si azur). Elementul central
al scutului ar fi trebuit sa-l constituie simbolul clasic al scolii de
învatamânt superior, Biblia, care nu lipseste din nici una din stemele
universitatilor europene.
A doua realitate a carei semnalare am socotit-o necesara a fost faptul
ca Universitatea a avut, la înfiintare, în 1860, trei facultati: drept,
filosofie si stiinte. Într-o prima etapa, am propus includerea unor simboluri
specifice (toate de aur) între bratele "furcii", adica o balanta (sus),
o bufnita (la dreapta) si un compas (la stânga); însa repede a fost evident
ca aceasta solutie ar duce la încarcarea excesiva a scutului, nemailasând
loc pentru carte; pe de alta parte, respectivele simboluri urmând a fi
revendicate si de facultati (Facultatea de Drept, de exemplu, foloseste
deja balanta ca simbol al ei), întreaga constructie s-ar fi pretat la confuzii.
Trebuiau cautate alte modalitati de reprezentare a celor trei facultati.
În acest stadiu, proiectul a fost expus în sedinta Comisiei de Heraldica,
Genealogie si Sigilografie (Filiala Iasi), marti, 17 octombrie 2000. Solutia
care a dus la forma definitiva a stemei a fost identificata din primele
minute ale lucrului cu d-nii Stefanescu si Tiron, convenind ca facultatile
initiale sa fie simbolizate prin trei stele cu sase colturi, întrucât în
secolul trecut aceasta stea pare a fi întruchipat ideea de învatatura si
învatamânt: ea se afla în pecetea din 1828 a Gimnaziei Vasiliene (succesoarea
Colegiului de la Trei Ierarhi), în pecetea din 1834 a Academiei Mihailene
(descriere din arhiva Dan Cernovodeanu, comunicata de d-l Tudor R. Tiron),
precum si în sigiliul din 1848 al Departamentului Cultului si Instructiei
Publice din Moldova (aflat la Muzeul National de Istorie din Bucuresti;
comunicat de d-na Catalina Opaschi). Iar pentru a simboliza dezvoltarea
ulterioara (si continua) a Universitatii prin sporirea numarului de facultati,
s-a adoptat propunerea d-lui Tiron ca stelele sa fie stralucitoare
(cu raze intermediare, de marimi diferite). Doua variante (deosebite doar
prin unele proportii ale mobilelor din scut) au fost desenate, cu deosebita
maiestrie, de cei doi heraldisti.
În ceea ce priveste drapelul, s-au compus patru variante: 1) transpunere
vexilologica a stemei, prin desfacerea scutului si asezarea mobilelor pe
orizontala (cartea în pozitie verticala); 2) câmpul steagului taiat: sus,
pe albastru, cele trei stele; jos, pe hermina, cartea; 3) câmpul steagului
împartit în patru (sfertuit): în cartierele 1 si 4 - cartea, pe hermina;
în cartierele 2 si 3 - stelele pe albastru; 4) câmpul steagului alb, stema
în mijloc (înaltimea: jumatate din latura mica a steagului), bordura "bandata"
în culorile dominante ale stemei (argint si azur). Fiind prezentate toate
aceste patru variante, s-a optat - dupa cântarirea atenta a fiecareia -
pentru cea din urma.
Sigiliul Universitatii va fi desenat de d-l Constantin E. Stefanescu,
împreuna cu alte însemne propuse de d-sa.
Raspunsul prompt pe care Institutul "Sever Zotta" l-a putut da unei
chestiuni de interes obstesc a constituit o mare experienta, în
premiera pentru noi toti. S-a aratat, prin aceasta, ca Institutul este
util
si eficient atunci când se apeleaza la serviciile lui. Pe
de alta parte, din aceasta munca si din aceasta experienta s-au desprins
concluzii pretioase pentru activitatea noastra de viitor, în privinta atât
a alcatuirii stemelor, cât si a recomandarilor pe care le putem da pentru
alcatuirea drapelelor orasenesti.
Din pacate, promptitudinea si eficienta raspunsului nostru nu a servit
scopului propus în masura în care ne-am fi asteptat. Adoptarea de catre
Senatul Universitatii "Al. I. Cuza" a respectivelor însemne nu s-a putut
produce înainte de sarbatoarea de la 26 octombrie. Înca si doua saptamâni
mai târziu aceasta adoptare era incerta. Joi, 9 noiembrie, la solicitarea
expresa a Rectorului, am participat la o sedinta a Colegiului Academic,
pentru a explica semnificatia respectivei compozitii si pentru a raspunde
unor întrebari si nedumeriri. Nu a fost deloc încurajatoare atmosfera si
mai ales atitudinea unora dintre participantii la aceasta sedinta (care,
uneori, mi-a amintit de sedintele unor Consilii Locale reunite sa dezbata
problema stemelor orasenesti sau comunale
). Având a apara munca noastra
comuna si mai ales efortul colegilor nostri - care într-un timp record
au realizat însemnele dorite de Universitate si ale caror desene le reproducem
mai jos - a trebuit sa atrag atentia asupra faptului ca discutia în Senat
nu ar putea sa priveasca asezarea sau forma unor mobile, întrucât asemenea
chestiuni - ca orice alte chestiuni de stiinta - nu se rezolva
prin vot.
La data când, în împrejurari speciale, redactarea acestui Buletin
a fost încheiata, solutionarea "cazului" nu-mi era cunoscuta înca.
Stefan S. Gorovei
De la Comisia de Heraldica, Genealogie si Sigilografie
(Filiala Iasi)
Sedintele de comunicari
Marti, 17 octombrie 2000: Anton Cosa, Onomastica si prosopografie:
catolicii din Moldova la 1696; Stefan S. Gorovei, Modelul si continuitatea
elitei. Preliminarii la un studiu de caz.
Marti, 14 noiembrie 2000: Liviu Pilat, Satul Tetcani (Roman)
si stapânii sai în secolele XV-XIX; Mircea Ciubotaru, Insertii genealogice
în istoria unei vechi case iesene; Stefan S. Gorovei, O stema pierduta
si semnificatia ei.
Marti, 12 decembrie 2000: Daniel Ciobanu, Hatmanul Dinga
si neamul sau; Sorin Iftimi, "Vornicii dinspre doamna". Note prosopografice
(I).
La 14 noiembrie, s-a decis alegerea unui vice-presedinte (prin modificarea
art.8 din Regulament), în persoana d-lui Mircea Ciubotaru;
expirând mandatul Consiliului Director, s-a decis realegerea lui în bloc,
d-l Mihai-Stefan Ceausu înlocuind pe d-l Vasile Docea.
Pentru viitoarele sedinte din cursul acestui an academic, sunt stabilite
urmatoarele date: 16 ianuarie, 13 februarie, 13 martie, 10 aprilie,
15 mai si 12 iunie 2001. Modificarile de date nefiind cu totul excluse,
membrii CHGS-Iasi si cei care doresc sa asiste la aceste sedinte sunt rugati
sa se intereseze - tel.: 21.86.77; 16.44.16 (Mircea Ciubotaru); 14.75.25
(Stefan S. Gorovei); 23.71.01 (Petronel Zahariuc) - pentru confirmarea
datei. În absenta unor precizari speciale, locul (Biblioteca Institutului
"A. D. Xenopol", str. Lascar Catargi nr.15) si ora (17.30) ramân întotdeauna
aceleasi.
Membrii Comisiei si membrii Institutului "Sever Zotta" sunt invitati
la aceste sedinte si sunt rugati sa anunte din timp titlurile comunicarilor
pe care doresc sa le prezinte. Reamintim ca atât participarea la sedinte,
cât si prezentarea de comunicari nu sunt conditionate de apartenenta la
aceste societati.
A apărut
ARHIVA GENEALOGICĂ
anul V (X), 1998, nr.1-2
Din cuprins (pe larg, în Buletin, 7-9/2000): Comisia
de Heraldica, Genealogie si Sigilografie - Filiala Iasi: cinci ani de activitate
* George D. Florescu, Planul unui Institut de Genealogie. Memoriu
[1938] * Comunicari la simpozioane/congrese anterioare * Comunicari în
sedintele CHGS-I în anul academic 1997-1998 * Izvoare genealogice * Opera
posthuma * Discutii * Contributii genealogice * HERB. CAIETE HERALDICE
(IV) * Cronica stiintifica.
Volumul are XVI + 352 pagini și poate fi cumpărat de la redacția revistei
(Str. Lascăr Catargi nr.15, 6600 Iași) sau primit prin poștă (cu achitarea
taxelor de expediție).
Membrii Institutului Român de Genealogie și Heraldică "Sever Zotta",
cu cotizația la zi, beneficiază de o reducere de 50%. |
O revizuire genealogica
Într-o lucrare recenta (Comuna Ipatele, I, Iasi, 2000 *), am
identificat (p.94) pe sotia clucerului Andoca (Handoca), Maricuta, cu informatiile
dintr-un document rezumat în CDM, III, nr.973, ispisocul lui Istratie
Dabija voievod din 12 mai 1663, prin care întarea manastirii din Dealul
Mare (azi, Hadâmbul) mai multe cumparaturi si danii. Pitarul Andoca si
jupâneasa lui Maricuta daruisera chiar locul pe care a fost zidita manastirea,
iar o Mariuta, fata lui Palade vistiernicul si sora cu Gavril si Toader
Palade, facuse danie o poiana cu loc de prisaca numita Pitoaia, pe pârâul
Usita, astazi pe teritoriul satului Mironeasa, nu departe de manastire.
În lipsa altor relatii genealogice cunoscute, am considerat ca Maricuta
lui Andoca si Mariuta, fiica lui Palade, ar putea fi aceeasi persoana,
date fiind cvasiidentitatea numelor, vecinatatea donatiilor si mentionarea
lor în acelasi context.
Câteva acte de curând intrate în circulatie stiintifica în integralitatea
lor prin seria de Documente privitoare la istoria orasului Iasi,
I-III, Iasi, 1999-2000 *, editate de Ioan Caprosu (vol. I în colaborare
cu Petronel Zahariuc), aduc elementele necesare pentru o mai exacta cunoastere
a unor legaturi de rudenie care ne intereseaza.
Mariuta, sora lui Paladie, daruise manastirii din Dealul Mare
doua poieni din Codrul Iasului, la 1 iulie 1662 (II, nr.28). În ispisocul
amintit mai sus, din 12 mai 1663 (II, nr.54), aceeasi Mariuta este identificata
si prin sintagma "ce au fost dupa Cârstiian jicniceriul". Acesta din urma
este Cârstiian Dabija, mentionat ca martor într-un zapis din 5 martie 1657
(I, nr.425) ca ginere al unei Tato (sora raposatului Paladie fost vistiernic),
adica sot al unei nepoate de frate, deci al Mariutei. La rândul sau, Maricuta
"Andocoie" (sotia clucerului Andoca) apare într-un zapis de vânzare
din 8 ianuarie 1664 (II, nr.61), într-o relatie genealogica fara legatura
cu familia Palade. Un Alexa, cu sora sa, Stefana, si cu verele sale, Nastasie
Sedzaroaie, Maricuta Andocoie si o alta Maricuta, vindeau locul cu casa
din Iasi al matusii lor Irina Panoaie, sotia binecunoscutului staroste
de negustori Pana Caceaune (I, nr.359, din 24 noiembrie 1649). Acest Alexa
este, desigur, Alexa Pana, care apare ca martor la o vânzare de
case din Iasi, la 15 septembrie 1662, alaturi de unchiul sau, Pana Caceaune
(II, nr.34).
Asadar, sotia zlatarului (apoi pitar si clucer) Andoca provenea din
familia de negustori ieseni Pana, din prima jumatate a secolului XVII.
Doua documente inedite mentioneaza, ca martor, pe un Andoca calaras
de Tarigrad, feciorul Prodanesai (II, nr.213, din 16 decembrie 1668, si
nr.282, din 5 august 1669). În al doilea document, apar printre martori
atât Andoca clucerul cât si Andoca calarasul, acesta din urma putând fi
o ruda (nepot ?) a celui dintâi. Nici o alta relatie dintre cei doi nu
ne apare în mod cert.
* Cf., în acest Buletin
Mircea Ciubotaru
Publicatii
MIHAIL DIMITRI STURDZA, Grandes familles de Grèce, d'Albanie et de
Constantinople. Dictionnaire historique et généalogique, 2e édition
revue et augmentée, Paris, 1999 (Chez l'auteur), 658 p.
Lucrare de uriasa eruditie si de arta în acelasi timp, cartea aceasta
însumeaza o parte din rezultatele muncii de decenii a autorului. Sunt asteptate
primele volume ale seriei românesti, care se anunta ca o veritabila
enciclopedie
genealogica.
ION T. SION, Umbraresti - vatra milenara de istorie, Focsani,
1999, 448 p.; MIRCEA CIUBOTARU, PETROLIANA ZARA, Comuna Horlesti,
Iasi, Ed. "Performantica", 1999, 266 p.; MIRCEA CIUBOTARU, Comuna Ipatele.
I. Studiu istoric. Toponimie, Iasi, Ed. "Apollonia", 2000,
264 p.
Toate cele trei volume dovedesc importanta abordarii genealogice a
istoriei satelor; prin aceasta, sunt indispensabile cercetatorilor
în domeniul genealogiei medievale si moderne.
IOAN CAPROSU ed., Documente privitoare la istoria orasului Iasi,
Iasi, Ed. "Dosoftei", I (1408-1660), în colaborare cu PETRONEL ZAHARIUC,
1999, 688 p.; II (1661-1690), 2000, 776 p.; III (1691-1725),
2000, 736 p.
Volumele însumeaza 1839 de documente relative la istoria Iasilor, cu
informatii pretioase mai cu seama pentru "patriciatul" iesean (negustori,
mestesugari, preoti etc). Genealogiile orasenesti - ilustrate tot de curgerea
proprietatilor - devin, astfel, un capitol accesibil si pentru vechiul
târg al Iasilor.
Starea Institutului
Noi membri. În sedintele din 10 octombrie si 7 noiembrie 2000,
Comitetul Director a avizat cooptarea de noi membri: Sergiu Celibidache,
Manuela Cernat, Vladimir Mischevca, Bogdan Neculcea, Mihai-Alin Pavel,
Marinela Pop-Câmpeanu, Dan Dragos Ungureanu (cu începere de la 1 octombrie
2000).
C h i t a n ț ă
S-a primit de la d-___ _________________________ suma de _________ lei,
reprezentând cotizația pentru trim._______/2000
Restanțele totalizează suma de ______________ lei, reprezentând cotizația
aferentă trim. _____________________ .
Membrii Institutului sunt rugați să consulte Regulamentul cotizațiilor,
publicat în numărul 1-2/2000 al Buletinului. |
În primul trimestru al anului 2001, taxa de înscriere ca membru
al Institutului Român de Genealogie și Heraldică "Sever Zotta" - în condițiile
prevăzute de articolul 8 din Statute - este de __.000 lei, iar cotizația
lunară este de __.000 lei.
În spiritul art. 12, § (a), din Statute, refuzul de a achita cotizația
lunară este considerat ca notificare simbolică a renunțarii la calitatea
de membru al Institutului "Zotta".
Neplata cotizațtiei lunare atrage o atenționare (după două trimestre),
un avertisment (după trei trimestre), iar după un an conduce la radierea
automată din evidențele Institutului (Regulamentul cotizațiilor,
art. 11 si 12).
Donații și donatori
Neagu M. Djuvara - documente; N. Edroiu, Stefan S. Gorovei,
Bogdan Neculcea, I. Varlam - carti.
Ioan Mavrocordat - 500.000 lei; Bogdan Neculcea - 100
DM.
Trimiterile poștale de orice fel (scrisori, colete, mandate
etc.) vor fi expediate folosindu-se exclusiv următoarea adresă :
Ștefan S. Gorovei, Institutul "Sever Zotta", Oficiul poștal 1, Căsuța
poștală 32, RO-6600 IAȘI.
Tel. 032 - 21.86.77
Email:<rer_genealog@mail.dntis.ro>
|
Ne puteti citi si pe Internet :
www.irgh.org
|
Acest Buletin se distribuie gratuit membrilor Institutului Român
de Genealogie și Heraldică "Sever Zotta", costul său și taxele de expediție
fiind incluse în cotizație. Distribuirea este oprită automat după trei
trimestre de neplată a cotizației lunare.
Buletinul poate fi cumpărat de orice persoană interesată, prețul
său fiind întotdeauna 1/10 din cuantumul cotizației pentru întregul trimestru
în curs. Prețul acestui număr este de 7200 lei.
© Institutul Român de Genealogie
și Heraldică "Sever Zotta" 2000 -ISSN 1582-2206 |
Ultimul update din 18 decembrie. 2000/cvt
|
|