roșu_galben_albastru
siglu
INSTITUTUL ROMĂN DE GENEALOGIE ȘI HERALDICĂ
"SEVER ZOTTA"
roșu_galben_albastru

Nr. 10-12/2000


Buletinul

INSTITUTULUI ROMĂN

DE

GENEALOGIE ȘI HERALDICĂ

"SEVER ZOTTA"

II, 10-12                               Iași                       25.XII.2000

 
Un bilant necesar

La încheierea celui de-al doilea an de viata - si, acum, se poate adauga : si de activitate - a Institutului "Sever Zotta", nu va fi, probabil, nefolositor bilantul care, din toate punctele de vedere, înseamna nu numai o oglinda, ci si un indicator.
Societatea noastra a început sa devina un factor activ (modest, deocamdata, ca la orice începuturi) în viata culturala a Iasilor. Primele conferinte din ciclul Modelul în formarea si deformarea societatii s-au bucurat de mult succes, adunând un public neasteptat de numeros. Asezarea placii comemorative la Golia se înseriaza într-un sir de gesturi omagiale si recuperatoare totodata. Dar poate cel mai frumos succes al Institutului este întemeierea revistei noastre de heraldica, HERB, marturia cea mai elocventa pentru ceea ce poate produce o solidaritate bine înteleasa, bine gândita, bine organizata. Aceasta revista va marca o prezenta nationala, în câmpul istoriografiei românesti.
Darurile primite de Institut dovedesc încrederea care se pune în munca noastra. Pagina de Internet, subventionata generos de Presedintele de Onoare al Institutului, d-l dr. Claudius von Teutul, ne-a pus în legatura cu lumea larga. Primul pas spre o prezenta internationala este, astfel, facut.
Începem noul mileniu cu multe sperante. La multi ani !
 
 

Prima întrunire anuala a Consiliului Stiintific

Sâmbata, 23 septembrie 2000, a avut loc cea dintâi întrunire anuala a Consiliului Stiintific al Institutului Român de Genealogie si Heraldica "Sever Zotta". Din cei 16 membri (câti au ramas în urma decesului lui Dan Cernovodeanu), au participat personal 13 - Stefan Andreescu, Paul Cernovodeanu, Mircea Ciubotaru, Ioan Dragan, Nicolae Edroiu, Stefan S. Gorovei, Constantin Ittu, Paul Paltanea, Ioan Aurel Pop, Mihai Dim. Sturdza, Maria Magdalena Székely, Silviu Tabac si Petronel Zahariuc - iar un membru (Mihai-Razvan Ungureanu) a delegat reprezentarea. O absenta s-a datorat bolii (d-na Maria Dogaru) iar pentru cea de-a doua (d-l Adrian Andrei Rusu) nu s-a primit nici o explicatie scrisa si nici o solicitare de delegare a reprezentarii. Având majoritatea prevazuta de Statute, Consiliul Stiintific a lucrat sub presedintia d-lui Paul Cernovodeanu, Presedintele Institutului. D-l Stefan S. Gorovei, Administratorul-Delegat, a prezentat darea de seama a Comitetului Director, înfatisând realizarile si dificultatile întâmpinate în primul an de viata si activitate a societatii. D-l Silviu Vacaru a prezentat raportul Comisiei de Cenzori si starea financiara a Institutului.
La capitolul alegeri, s-a procedat la completarea Consiliului Stiintific, d-l Tudor R. Tiron fiind ales în locul ramas liber prin decesul lui Dan Cernovodeanu. Expirând mandatul de doi ani al Comisiei de Cenzori, a fost stabilita noua compunere a acestui organ de control: d-nii Mihai-Stefan Ceausu, Catalin Hriban si Marcel Lutic. În pregatirea alegerilor din 2001, s-a convenit ca mandatul Admistratorului-Delegat (cinci ani) sa fie socotit ca începând din 1995 iar al Presedintelui - din 1996; ca urmare, d-lui Stefan S. Gorovei i s-a încredintat un nou mandat de cinci ani.
Consiliul Stiintific a stabilit data - 20-23 septembrie 2001 - si tematica generala a urmatorului Congres de Genealogie si Heraldica.
 
 

Sedintele Comitetului Director

Sedinta din 10 octombrie 2000. S-a definitivat tematica Congresului din 2001, conform cu cele stabilite de Consiliul Stiintific la întrunirea sa din 23 septembrie. S-au discutat punctele principale ale Regulamentului alegerilor, situatia publicatiilor si a colectarii cotizatiilor. Au fost avizate primiri de noi membri.

Sedinta din 7 noiembrie 2000. S-a avizat Circulara I pentru Congresul din 2001 (se publica în acest numar al Buletinului) si Regulamentul alegerilor (se va publica în numarul viitor). S-au avizat primiri de noi membri.
Întrucât în perioada 15 noiembrie 2000 - 15 mai 2001 doi dintre membrii Comitetului Director (Maria Magdalena Székely si Stefan S. Gorovei) vor lipsi din tara, Comitetul Director nu va lucra, neputându-se întruni quorum-ul prevazut de art.39, al.1, din Statute ("cel putin patru dintre membrii sai"). Comitetul Director a desemnat - în conformitate cu art.22, al.3, din Statute - pe d-l Mircea Ciubotaru, Trezorierul Institutului "Sever Zotta", sa preia si sa exercite atributiile Administratorului-Delegat, ca interimar în timpul absentei titularului, d-l Stefan S. Gorovei. Pentru exercitarea atributiilor prevazute de Statute, precum si însarcinarile stabilite prin hotarârile Comitetului Director în 1999-2000 (publicate în Buletinul Institutului) nu este necesara o împuternicire speciala. Aceste hotarâri au fost consemnate în procesul-verbal de sedinta, care, conform prevederilor statutare, constituie documentul justificativ într-un asemenea caz.
 
 

Heraldica teritoriala

Vineri, 22 septembrie si sâmbata, 23 septembrie 2000, a avut loc la Iasi cea de-a treia dezbatere privind heraldica teritoriala (comunala, oraseneasca/municipala si districtuala) din România, organizata din initiativa Filialei Iasi a Comisiei de Heraldica, Genealogie si Sigilografie a Academiei Române, sub egida Institutului Român de Genealogie si Heraldica "Sever Zotta" si a Centrului de Studii Românesti (Iasi) al Fundatiei Culturale Române. Dezbaterile precedente au avut loc în octombrie 1994 si în octombrie 1997, tot la Iasi si tot din initiativa CHGS-I. Au participat specialisti, membri ai Comisiei de Heraldica, Genealogie si Sigilografie din Bucuresti, Cluj si Iasi. Pe lânga cei aflati la Iasi cu prilejul primei întruniri a Consiliului Stiintific al Institutului "Zotta" (v. aici, mai sus), au luat parte la discutii d-nii Catalin Hriban, Sorin Iftimi, Dan Râpa, Constantin E. Stefanescu. Prezenta presedintelui Filialei din Cluj a CHGS, d-l Nicolae Edroiu, a permis ca discutiile si concluziile sa capete un caracter mai amplu, extinzându-se si asupra spatiului transilvan, care prezinta - cum se stie - particularitati cu totul speciale din punctul de vedere al patrimoniului heraldic.
A fost o întâmplare fericita ca la aceasta reuniune a putut asista si d-na Ana Marin, secretara Primariei Târgu-Neamt, care a înfatisat celor prezenti plansele colorate ale stemelor (de judete, municipii si orase) pâna acum aprobate de Guvernul României (publicate ca atare si în "Monitorul Oficial"), în urma avizului primit de la Comisia Nationala de Heraldica, Genealogie si Sigilografie. Astfel, discutia s-a putut plasa nu numai pe terenul teoretic, ci si pe acela al realizarilor practice de pâna acum. Pe de alta parte, cei prezenti au putut lua cunostinta de "stemele" propuse de comunele si orasele judetului Botosani, mostre exemplare de anti-heraldica, fara nici o urma de conceptie stiintifica, realizate în modul cel mai arbitrar, cu ocolirea sistematica a tuturor legilor, regulilor si cerintelor stiintei si artei heraldice.
Pentru a da un nou impuls acestei activitati si a o aduce pe tarâmul stiintific, s-a decis elaborarea unui set de norme fundamentale si obligatorii pentru elaborarea unitara a heraldicii teritoriale românesti. Astfel, pornindu-se de la principiul ca fundamentala este descrierea în cuvinte a stemei (blazonarea) si nu schita desenata si colorata, nu se vor reprezenta în steme obiecte care nu pot fi descrise în termeni heraldici sau a caror descriere ar presupune apelul la realitati concrete (cladiri, monumente, manastiri etc). Se vor evita, pe cât posibil, reprezentarile de sfinti, mai cu seama în combinatie cu alte reprezentari, profane (animale, pasari, constructii etc). Valorificarea zestrei heraldice a locului trebuie sa fie o preocupare de prim ordin. Se va tine seama de faptul ca o stema nu este si nu trebuie sa fie un repertoriu al activitatilor si calitatilor locului. E bine sa se recomande, totodata, folosirea mai frecventa a pieselor onorabile si a feluritelor mobile din repertoriul clasic al heraldicii. Specialistii vor trebui sa ia cu fermitate initiativa, pentru a nu mai lasa un atât de mare spatiu de actiune tendintelor amatoriste care conduc, în mod inevitabil, la realizarea unor kitsch-uri absolut anti-heraldice.
 
 

Congresul de Genealogie si Heraldica din 2001

Cel de-al XI-lea Congres de Genealogie si Heraldica va avea loc la Iasi, în perioada 20 - 23 septembrie 2001. Institutul Român de Genealogie si Heraldica "Sever Zotta" a preluat toate misiunile organizatorice, partea stiintifica urmând a se afla sub egida sa si a Filialei Iasi a Comisiei de Heraldica, Genealogie si Sigilografie a Academiei Române. Comitetul de Organizare astfel constituit a stabilit tematica acestui Congres.
Sedintele de comunicari se vor desfasura în sectii paralele. Cinci sedinte vor fi dedicate istoriei unor familii însemnate în istoria tarii, precum Bals, Flondor, Florescu, Golescu, Kostake (Boldur), Racovita, Tautu (vor fi alese cele pentru care se vor anunta comunicarile necesare, raspunzând, în toate cazurile, urmatoarelor patru teme: 1) Începuturi; controverse; 2) Ctitorii; 3) Steme; 4) Evolutie: ramuri, personaje).
Aceasta organizare lasa loc pentru 48 de comunicari de genealogie si heraldica, ale caror subiecte vor fi propuse de participanti. Pentru sectiunea de genealogie, se recomanda ca propunerile sa aiba în vedere urmatoarele directii : genealogie si istorie (culturala, sociala, economica, politica); domenii si ctitorii; izvoare; metodologie; viata, activitatea si arhivele genealogistilor; cercetari prosopografice. Comunicarile propuse sectiunii de heraldica (doua sedinte, cu câte trei sau patru expuneri) vor avea în vedere heraldica familiala, institutionala si teritoriala româneasca, din vechime pâna azi, precum si problemele actuale ale acestor directii de cercetare.
Sedinta de deschidere, în dimineata zilei de 20 septembrie, va fi închinata evocarii unor predecesori, la împlinirea (în 2000 si 2001) a unor cifre rotunde de la nasterea sau moartea lor : Nicolae Iorga (1871-1940), Constantin Moisil (1876-1958), Teodor Balan (1885-1972), Aurelian Sacerdoteanu (1904-1976), Radu Creteanu (1906-1985), Nicolae Gr. Stetcu († 1991), Alexandru Perietzianu-Buzau (1911-1995) si Dan Cernovodeanu (1921-1999). Autorii acestor evocari au fost deja desemnati de Comitetul de Organizare. Sedinta de închidere, în dimineata zilei de 23 septembrie, va fi consacrata familiei Ghica, printr-un numar de comunicari neurmate de discutii. Autorii acestor comunicari au fost, si ei, în mare parte, desemnati, dar eventuale propuneri sunt înca binevenite.
Dupa amiaza zilei de sâmbata, 22 septembrie, va fi rezervata întrunirii Adunarii Generale a membrilor Institutului Român de Genealogie si Heraldica "Sever Zotta", urmata de receptia oferita participantilor.
Ca si în anii precedenti, fiecarei comunicari îi vor fi afectate câte 30 de minute, pentru lectura si discutii. Participantii vor fi, deci, insistent rugati sa binevoiasca a-si margini expunerea la circa 20 de minute, daca doresc sa beneficieze si de ragazul necesar unor minime discutii. Pentru tipar, comunicarile vor trebui sa nu depaseasca 15 pagini (a câte 2050 de semne).
Comitetul de Organizare asteapta pâna la data de 1 martie 2001 taloanele de înscriere, completate cu datele cerute. Un rezumat de 1 - 1,5 pagini dactilografiate trebuie trimis pâna la 1 mai 2001. Dupa aceasta data, în rastimp de maximum patru saptamâni, Comitetul de Organizare va decide, pe baza rezumatelor, acceptarea comunicarilor propuse si va anunta pe participantii respectivi, prin circulara a II-a, pentru achitarea taxei de înscriere. Propunerile comunicate altfel decât prin taloanele de înscriere, cele neînsotite de rezumate sau cu rezumatele scrise de mâna nu vor fi luate în considerare.
Taxa de înscriere va reprezenta echivalentul a opt cotizatii lunare la nivelul stabilit pentru trimestrul III al anului 2001. Membrii Institutului, cu cotizatia achitata la zi, vor beneficia de o reducere de 50 %. Taxa de înscriere va trebui sa parvina organizatorilor pâna la 20 august (achitarea ei în preziua congresului va presupune o majorare de 20 %). Pentru participantii din afara Iasilor, Institutul Român de Genealogie si Heraldica "Sever Zotta" va prelua (total sau partial, dupa caz, dar cu precadere pentru membrii sai) cheltuielile de cazare si masa (eventual si de transport, în cazuri speciale, recunoscute ca necesitând un asemenea sprijin).
Toata corespondenta va fi trimisa folosindu-se exclusiv urmatoarea adresa : Stefan S. Gorovei, Institutul "Sever Zotta", Oficiul 1, C.P. 32, 6600 Iasi.
 
 
 
 

ÎN CURÂND

HERB 
Revista Româna de Heraldica 

Sumarul primului numar (1-2/1999) are urmatoarea cuprindere (din lipsa de spatiu, se mentioneaza numai autorii): 
Dosar: Stemele Principatelor Române si ale domnilor lor în veacurile XIV-XVI (trei studii aparute în publicatii rare si unul inedit): Constantin Moisil (1949); Stefan S. Gorovei (1972); Dan Cernovodeanu (inedit, 1976); Jean-Nicolas Manescu (1982).
Comunicari la cel de-al IX-lea Congres de Genealogie si Heraldica (Iasi, 13-16 mai 1998). HERALDICA: Lucia Berdan, Constantin Ittu, Dan Cernovodeanu, Petre S. Nasturel, Tudor R. Tiron, Paraschiva-Victoria Batariuc, Constantin E. Stefanescu, Silviu Andries-Tabac. SIGILOGRAFIE: Voica Maria Puscasu. INSIGNIOLOGIE: Maria Dogaru, Jean-Nicolas Manescu. VEXILOLOGIE: Niculae Koslinski, Sorin Iftimi. 
Comunicari în sedintele CHGS-I în anul academic 1998-1999: Stefan S. Gorovei, Petronel Zahariuc. 
Volumul va putea fi cumparat de la redactia revistei "Arhiva Genealogica" (Str. Lascar Catargi nr.15, 6600 Iasi) sau primit prin posta (cu achitarea taxelor de expeditie). 
Membrii Institutului Român de Genealogie si Heraldica "Sever Zotta", cu cotizatia achitata la zi, vor putea achizitiona un exemplar cu pret redus.


 
 

Stema, pecetea si drapelul Universitatii "Al. I. Cuza"

În pragul împlinirii a 140 de ani de la întemeiere, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" si-a exprimat - prin Rectorul sau, d-l prof. dr. Dumitru Oprea - dorinta de a avea un drapel propriu. Interviul acordat ziarului iesean "Monitorul" (14.X.2000) preciza ca "acest steag, care va fi situat alaturi de drapelul României si care va da cu certitudine o nota specifica batrânei universitati", ar urma sa fie albastru, "cu sigla Universitatii pe acest fond" si mentiona intentia de a consulta si Institutul de Genealogie si Heraldica "Sever Zotta".
Dat fiind timpul foarte scurt ramas pâna la sarbatorirea evenimentului (26 octombrie), am socotit ca este datoria noastra sa venim în întâmpinarea dorintei exprimate de Rectorul Universitatii, fara a mai astepta o solicitare oficiala. Ca urmare, luni, 16 octombrie, am cerut o audienta si am oferit d-lui profesor Oprea serviciile Institutului pentru îndeplinirea frumoasei dorinte exprimate public. Cu acest prilej, am explicat necesitatea ca Universitatea sa fie dotata mai întâi cu o stema, drapelul urmând a fi conceput în functie de continutul stemei, care va permite, în acelasi timp, si realizarea sigiliului Universitatii (marele sigiliu). Am înfatisat, totodata, un prim proiect pentru stema Universitatii si am solicitat sprijinul pentru a invita la Iasi pe colegii nostri de Institut, d-nii Constantin E. Stefanescu si Tudor R. Tiron, cu al caror talent si cu a caror stiinta si experienta sarcina asumata va putea fi dusa la bun sfârsit foarte repede si în conditii optime. Acest sprijin fiind asigurat, cei doi colegi au sosit la Iasi joi, 19 octombrie; doua zile mai târziu, sâmbata, 21 octombrie, la orele 11, Rectorul Universitatii a fost în posesia însemnelor dorite: stema si drapelul.
Proiectul pe care l-am pus ca baza a elaborarii stemei a fost conceput pornind de la câteva idei de baza. Astfel, am socotit ca este absolut necesar ca stema sa semnaleze faptul ca Universitatea de azi este rezultatul a trei initiative, care o fac mostenitoarea unor mai vechi traditii de învatamânt superior la Iasi: institutia întemeiata de Alexandru Ioan Cuza la 1860 a fost precedata de Academia Mihaileana, întemeiata de Mihail voda Sturdza la 1834 si, mai în vechime, de Colegiul de la Trei Ierarhi, întemeiat de Vasile voda Lupu la 1640. Aceste trei initiative domnesti le-am semnalat printr-o "furca" (în heraldica franceza, pairle) de hermina: piesa onorabila de prim rang, "furca", având forma unui Y, poate semnifica perfect cele trei initiative iar hermina semnaleaza, fara nici un echivoc, faptul ca initiativele au apartinut puterii suverane, principilor din vremurile respective. Hermina reprezentându-se în argint, câmpul scutului a fost determinat ca albastru. În felul acesta, culorile dominante ale stemei urmau sa le reia, în mod cu totul întâmplator, pe acelea ale familiei ctitorului Universitatii (Cuzestii purtau un scut "bandat" de argint si azur). Elementul central al scutului ar fi trebuit sa-l constituie simbolul clasic al scolii de învatamânt superior, Biblia, care nu lipseste din nici una din stemele universitatilor europene.
A doua realitate a carei semnalare am socotit-o necesara a fost faptul ca Universitatea a avut, la înfiintare, în 1860, trei facultati: drept, filosofie si stiinte. Într-o prima etapa, am propus includerea unor simboluri specifice (toate de aur) între bratele "furcii", adica o balanta (sus), o bufnita (la dreapta) si un compas (la stânga); însa repede a fost evident ca aceasta solutie ar duce la încarcarea excesiva a scutului, nemailasând loc pentru carte; pe de alta parte, respectivele simboluri urmând a fi revendicate si de facultati (Facultatea de Drept, de exemplu, foloseste deja balanta ca simbol al ei), întreaga constructie s-ar fi pretat la confuzii. Trebuiau cautate alte modalitati de reprezentare a celor trei facultati. În acest stadiu, proiectul a fost expus în sedinta Comisiei de Heraldica, Genealogie si Sigilografie (Filiala Iasi), marti, 17 octombrie 2000. Solutia care a dus la forma definitiva a stemei a fost identificata din primele minute ale lucrului cu d-nii Stefanescu si Tiron, convenind ca facultatile initiale sa fie simbolizate prin trei stele cu sase colturi, întrucât în secolul trecut aceasta stea pare a fi întruchipat ideea de învatatura si învatamânt: ea se afla în pecetea din 1828 a Gimnaziei Vasiliene (succesoarea Colegiului de la Trei Ierarhi), în pecetea din 1834 a Academiei Mihailene (descriere din arhiva Dan Cernovodeanu, comunicata de d-l Tudor R. Tiron), precum si în sigiliul din 1848 al Departamentului Cultului si Instructiei Publice din Moldova (aflat la Muzeul National de Istorie din Bucuresti; comunicat de d-na Catalina Opaschi). Iar pentru a simboliza dezvoltarea ulterioara (si continua) a Universitatii prin sporirea numarului de facultati, s-a adoptat propunerea d-lui Tiron ca stelele sa fie stralucitoare (cu raze intermediare, de marimi diferite). Doua variante (deosebite doar prin unele proportii ale mobilelor din scut) au fost desenate, cu deosebita maiestrie, de cei doi heraldisti.
În ceea ce priveste drapelul, s-au compus patru variante: 1) transpunere vexilologica a stemei, prin desfacerea scutului si asezarea mobilelor pe orizontala (cartea în pozitie verticala); 2) câmpul steagului taiat: sus, pe albastru, cele trei stele; jos, pe hermina, cartea; 3) câmpul steagului împartit în patru (sfertuit): în cartierele 1 si 4 - cartea, pe hermina; în cartierele 2 si 3 - stelele pe albastru; 4) câmpul steagului alb, stema în mijloc (înaltimea: jumatate din latura mica a steagului), bordura "bandata" în culorile dominante ale stemei (argint si azur). Fiind prezentate toate aceste patru variante, s-a optat - dupa cântarirea atenta a fiecareia - pentru cea din urma.
Sigiliul Universitatii va fi desenat de d-l Constantin E. Stefanescu, împreuna cu alte însemne propuse de d-sa.
Raspunsul prompt pe care Institutul "Sever Zotta" l-a putut da unei chestiuni de interes obstesc a constituit o mare experienta, în premiera pentru noi toti. S-a aratat, prin aceasta, ca Institutul este util si eficient atunci când se apeleaza la serviciile lui. Pe de alta parte, din aceasta munca si din aceasta experienta s-au desprins concluzii pretioase pentru activitatea noastra de viitor, în privinta atât a alcatuirii stemelor, cât si a recomandarilor pe care le putem da pentru alcatuirea drapelelor orasenesti.
Din pacate, promptitudinea si eficienta raspunsului nostru nu a servit scopului propus în masura în care ne-am fi asteptat. Adoptarea de catre Senatul Universitatii "Al. I. Cuza" a respectivelor însemne nu s-a putut produce înainte de sarbatoarea de la 26 octombrie. Înca si doua saptamâni mai târziu aceasta adoptare era incerta. Joi, 9 noiembrie, la solicitarea expresa a Rectorului, am participat la o sedinta a Colegiului Academic, pentru a explica semnificatia respectivei compozitii si pentru a raspunde unor întrebari si nedumeriri. Nu a fost deloc încurajatoare atmosfera si mai ales atitudinea unora dintre participantii la aceasta sedinta (care, uneori, mi-a amintit de sedintele unor Consilii Locale reunite sa dezbata problema stemelor orasenesti sau comunale…). Având a apara munca noastra comuna si mai ales efortul colegilor nostri - care într-un timp record au realizat însemnele dorite de Universitate si ale caror desene le reproducem mai jos - a trebuit sa atrag atentia asupra faptului ca discutia în Senat nu ar putea sa priveasca asezarea sau forma unor mobile, întrucât asemenea chestiuni - ca orice alte chestiuni de stiinta - nu se rezolva prin vot.
La data când, în împrejurari speciale, redactarea acestui Buletin a fost încheiata, solutionarea "cazului" nu-mi era cunoscuta înca.

Stefan S. Gorovei


 

 

De la Comisia de Heraldica, Genealogie si Sigilografie
(Filiala Iasi)

Sedintele de comunicari

Marti, 17 octombrie 2000: Anton Cosa, Onomastica si prosopografie: catolicii din Moldova la 1696; Stefan S. Gorovei, Modelul si continuitatea elitei. Preliminarii la un studiu de caz.
Marti, 14 noiembrie 2000: Liviu Pilat, Satul Tetcani (Roman) si stapânii sai în secolele XV-XIX; Mircea Ciubotaru, Insertii genealogice în istoria unei vechi case iesene; Stefan S. Gorovei, O stema pierduta si semnificatia ei.
Marti, 12 decembrie 2000: Daniel Ciobanu, Hatmanul Dinga si neamul sau; Sorin Iftimi, "Vornicii dinspre doamna". Note prosopografice (I).
La 14 noiembrie, s-a decis alegerea unui vice-presedinte (prin modificarea art.8 din Regulament), în persoana d-lui Mircea Ciubotaru; expirând mandatul Consiliului Director, s-a decis realegerea lui în bloc, d-l Mihai-Stefan Ceausu înlocuind pe d-l Vasile Docea.
Pentru viitoarele sedinte din cursul acestui an academic, sunt stabilite urmatoarele date: 16 ianuarie, 13 februarie, 13 martie, 10 aprilie, 15 mai si 12 iunie 2001. Modificarile de date nefiind cu totul excluse, membrii CHGS-Iasi si cei care doresc sa asiste la aceste sedinte sunt rugati sa se intereseze - tel.: 21.86.77; 16.44.16 (Mircea Ciubotaru); 14.75.25 (Stefan S. Gorovei); 23.71.01 (Petronel Zahariuc) - pentru confirmarea datei. În absenta unor precizari speciale, locul (Biblioteca Institutului "A. D. Xenopol", str. Lascar Catargi nr.15) si ora (17.30) ramân întotdeauna aceleasi.
Membrii Comisiei si membrii Institutului "Sever Zotta" sunt invitati la aceste sedinte si sunt rugati sa anunte din timp titlurile comunicarilor pe care doresc sa le prezinte. Reamintim ca atât participarea la sedinte, cât si prezentarea de comunicari nu sunt conditionate de apartenenta la aceste societati.
 
 

A apărut
ARHIVA GENEALOGICĂ
anul V (X), 1998, nr.1-2 

Din cuprins (pe larg, în Buletin, 7-9/2000): Comisia de Heraldica, Genealogie si Sigilografie - Filiala Iasi: cinci ani de activitate * George D. Florescu, Planul unui Institut de Genealogie. Memoriu [1938] * Comunicari la simpozioane/congrese anterioare * Comunicari în sedintele CHGS-I în anul academic 1997-1998 * Izvoare genealogice * Opera posthuma * Discutii * Contributii genealogice * HERB. CAIETE HERALDICE (IV) * Cronica stiintifica.
Volumul are XVI + 352 pagini și poate fi cumpărat de la redacția revistei (Str. Lascăr Catargi nr.15, 6600 Iași) sau primit prin poștă (cu achitarea taxelor de expediție). 
Membrii Institutului Român de Genealogie și Heraldică "Sever Zotta", cu cotizația la zi, beneficiază de o reducere de 50%


 
 

O revizuire genealogica

Într-o lucrare recenta (Comuna Ipatele, I, Iasi, 2000 *), am identificat (p.94) pe sotia clucerului Andoca (Handoca), Maricuta, cu informatiile dintr-un document rezumat în CDM, III, nr.973, ispisocul lui Istratie Dabija voievod din 12 mai 1663, prin care întarea manastirii din Dealul Mare (azi, Hadâmbul) mai multe cumparaturi si danii. Pitarul Andoca si jupâneasa lui Maricuta daruisera chiar locul pe care a fost zidita manastirea, iar o Mariuta, fata lui Palade vistiernicul si sora cu Gavril si Toader Palade, facuse danie o poiana cu loc de prisaca numita Pitoaia, pe pârâul Usita, astazi pe teritoriul satului Mironeasa, nu departe de manastire. În lipsa altor relatii genealogice cunoscute, am considerat ca Maricuta lui Andoca si Mariuta, fiica lui Palade, ar putea fi aceeasi persoana, date fiind cvasiidentitatea numelor, vecinatatea donatiilor si mentionarea lor în acelasi context.
Câteva acte de curând intrate în circulatie stiintifica în integralitatea lor prin seria de Documente privitoare la istoria orasului Iasi, I-III, Iasi, 1999-2000 *, editate de Ioan Caprosu (vol. I în colaborare cu Petronel Zahariuc), aduc elementele necesare pentru o mai exacta cunoastere a unor legaturi de rudenie care ne intereseaza.
Mariuta, sora lui Paladie, daruise manastirii din Dealul Mare doua poieni din Codrul Iasului, la 1 iulie 1662 (II, nr.28). În ispisocul amintit mai sus, din 12 mai 1663 (II, nr.54), aceeasi Mariuta este identificata si prin sintagma "ce au fost dupa Cârstiian jicniceriul". Acesta din urma este Cârstiian Dabija, mentionat ca martor într-un zapis din 5 martie 1657 (I, nr.425) ca ginere al unei Tato (sora raposatului Paladie fost vistiernic), adica sot al unei nepoate de frate, deci al Mariutei. La rândul sau, Maricuta "Andocoie" (sotia clucerului Andoca) apare într-un zapis de vânzare din 8 ianuarie 1664 (II, nr.61), într-o relatie genealogica fara legatura cu familia Palade. Un Alexa, cu sora sa, Stefana, si cu verele sale, Nastasie Sedzaroaie, Maricuta Andocoie si o alta Maricuta, vindeau locul cu casa din Iasi al matusii lor Irina Panoaie, sotia binecunoscutului staroste de negustori Pana Caceaune (I, nr.359, din 24 noiembrie 1649). Acest Alexa este, desigur, Alexa Pana, care apare ca martor la o vânzare de case din Iasi, la 15 septembrie 1662, alaturi de unchiul sau, Pana Caceaune (II, nr.34).
Asadar, sotia zlatarului (apoi pitar si clucer) Andoca provenea din familia de negustori ieseni Pana, din prima jumatate a secolului XVII.
Doua documente inedite mentioneaza, ca martor, pe un Andoca calaras de Tarigrad, feciorul Prodanesai (II, nr.213, din 16 decembrie 1668, si nr.282, din 5 august 1669). În al doilea document, apar printre martori atât Andoca clucerul cât si Andoca calarasul, acesta din urma putând fi o ruda (nepot ?) a celui dintâi. Nici o alta relatie dintre cei doi nu ne apare în mod cert.
* Cf., în acest Buletin

Mircea Ciubotaru

 

Publicatii

MIHAIL DIMITRI STURDZA, Grandes familles de Grèce, d'Albanie et de Constantinople. Dictionnaire historique et généalogique, 2e édition revue et augmentée, Paris, 1999 (Chez l'auteur), 658 p.
Lucrare de uriasa eruditie si de arta în acelasi timp, cartea aceasta însumeaza o parte din rezultatele muncii de decenii a autorului. Sunt asteptate primele volume ale seriei românesti, care se anunta ca o veritabila enciclopedie genealogica.

ION T. SION, Umbraresti - vatra milenara de istorie, Focsani, 1999, 448 p.; MIRCEA CIUBOTARU, PETROLIANA ZARA, Comuna Horlesti, Iasi, Ed. "Performantica", 1999, 266 p.; MIRCEA CIUBOTARU, Comuna Ipatele. I. Studiu istoric. Toponimie, Iasi, Ed. "Apollonia", 2000, 264 p.
Toate cele trei volume dovedesc importanta abordarii genealogice a istoriei satelor; prin aceasta, sunt indispensabile cercetatorilor în domeniul genealogiei medievale si moderne.

IOAN CAPROSU ed., Documente privitoare la istoria orasului Iasi, Iasi, Ed. "Dosoftei", I (1408-1660), în colaborare cu PETRONEL ZAHARIUC, 1999, 688 p.; II (1661-1690), 2000, 776 p.; III (1691-1725), 2000, 736 p.
Volumele însumeaza 1839 de documente relative la istoria Iasilor, cu informatii pretioase mai cu seama pentru "patriciatul" iesean (negustori, mestesugari, preoti etc). Genealogiile orasenesti - ilustrate tot de curgerea proprietatilor - devin, astfel, un capitol accesibil si pentru vechiul târg al Iasilor.
 
 

Starea Institutului

Noi membri. În sedintele din 10 octombrie si 7 noiembrie 2000, Comitetul Director a avizat cooptarea de noi membri: Sergiu Celibidache, Manuela Cernat, Vladimir Mischevca, Bogdan Neculcea, Mihai-Alin Pavel, Marinela Pop-Câmpeanu, Dan Dragos Ungureanu (cu începere de la 1 octombrie 2000).
 
 
 
 

C h i t a n ț ă

S-a primit de la d-___ _________________________ suma de _________ lei, reprezentând cotizația pentru trim._______/2000

Restanțele totalizează suma de ______________ lei, reprezentând cotizația aferentă trim. _____________________ .

Membrii Institutului sunt rugați să consulte Regulamentul cotizațiilor, publicat în numărul 1-2/2000 al Buletinului.

În primul trimestru al anului 2001, taxa de înscriere ca membru al Institutului Român de Genealogie și Heraldică "Sever Zotta" - în condițiile prevăzute de articolul 8 din Statute - este de __.000 lei, iar cotizația lunară este de __.000 lei.

În spiritul art. 12, § (a), din Statute, refuzul de a achita cotizația lunară este considerat ca notificare simbolică a renunțarii la calitatea de membru al Institutului "Zotta".
Neplata cotizațtiei lunare atrage o atenționare (după două trimestre), un avertisment (după trei trimestre), iar după un an conduce la radierea automată din evidențele Institutului (Regulamentul cotizațiilor, art. 11 si 12).
 
 

Donații și donatori

Neagu M. Djuvara - documente; N. Edroiu, Stefan S. Gorovei, Bogdan Neculcea, I. Varlam - carti.
Ioan Mavrocordat - 500.000 lei; Bogdan Neculcea - 100 DM.
 
 

Trimiterile poștale de orice fel (scrisori, colete, mandate etc.) vor fi expediate folosindu-se exclusiv următoarea adresă :
Ștefan S. Gorovei, Institutul "Sever Zotta", Oficiul poștal 1, Căsuța poștală 32, RO-6600 IAȘI.
Tel. 032 - 21.86.77
Email:<rer_genealog@mail.dntis.ro>
 
Ne puteti citi si pe Internet : 
www.irgh.org

 

Acest Buletin se distribuie gratuit membrilor Institutului Român de Genealogie și Heraldică "Sever Zotta", costul său și taxele de expediție fiind incluse în cotizație. Distribuirea este oprită automat după trei trimestre de neplată a cotizației lunare.
Buletinul poate fi cumpărat de orice persoană interesată, prețul său fiind întotdeauna 1/10 din cuantumul cotizației pentru întregul trimestru în curs. Prețul acestui număr este de 7200 lei.

sus

© Institutul Român de Genealogie și Heraldică "Sever Zotta" 2000 -ISSN 1582-2206 
Ultimul update din 18 decembrie. 2000/cvt